Un an complicat se apropie de sfârşit... Disciplinat, a conţinut şi el sărmanul, cele douăsprezece luni care i-au fost atribuite, însă povara lor a fost prea mare, încovoindu-l. Un an neliniştit, păcălit pe nedrept de oameni mici şi mincinoşi, tulburat de incertitudini multe, care au dezorientat vieţile noastre. Anotimpurilor nu li s-au mai lăsat timp să-şi desfăşoare frumuseţea, lunilor culoarea, zilelor speranţa, orelor plăcerea... Un an comprimat între teamă şi nesiguranţă, care, prin presare a blocat valorile, ridicând deasupra necuviinţa, impertinenţa, dispreţul, indiferenţa ori pur şi simplu, răutatea. Un an în care totuşi au răsărit crini, au zburat vulturi, s-au prăvălit izvoare, a dănţuit vântul, s-au spart valuri de ţărm... Un an văzut de foarte puţini oameni, strecurat neputincios printre greve şi facturi, un an vitregit, poate chiar, un an pierdut... Repetenţi la materia viaţă, ne întrebăm debusolaţi ce s-a întâmplat cu visele noastre, cine şi de ce ni le-a transformat într-un coşmar? 2010, pleacă în curând, târându-şi picioarele grele, trist, abătut, descurajat... Un an frumos, învins de urâţenia unor oameni, un an bun, păcălit de viclenie şi cupiditate, o şansă ratată cu inconştienţă, un dar aruncat în noroi... Stau şi mă întreb cu tristeţe de ce nebunia lumii roteşte din ce în ce mai tare manivela unui mecanism teribil, care ne va sfărâma sufletele, transformându-ne în bucăţi de carne încruntate, cu nevoi multe şi vise puţine.
Bilanţul? O pierdere uriaşă cu înfricoşător chip de haos. Consecinţa? Insolvabilitatea! Incapacitatea de plată, prigoana creditorilor, care, nemaiavând ce să ne execute s-ar putea să ne ia sufletul...
Totuşi, 2010 ne mai dă o şansă, trimitându-l spre noi, pe 2011 – ani cifre – clepsidre implacabile care aşteaptă să ne revenim. Şi când te gândeşti cât ar fi de simplu...
Cata dreptate are!
RăspundețiȘtergerecata dreptate aveti.2010 anul geaman al anului2011.
RăspundețiȘtergere