Atunci când un prieten pleacă...

Cuvinte... Doar ele au rămas să se miște lin printre noi, emisare nedorite, aducătoare de vești pe care nu le aștepta nimeni, încă... Știam că Dan, Dan Ursuleanu este bolnav. Dar mai știam că alături de el este Camelia Stănescu Ursuleanu, o femeie care însemna pentru el mai mult decât avea delicatețea să o spună. Un cuplu rar, unit prin spirit, prin preocupări, prin meserie, un bărbat și o femeie care se completau aproape natural, guvernați de umorul fin al oamenilor inteligenți. Astăzi, Dumnezeu a ales să-i despartă, odihnindu-l pe el și văduvind-o pe ea... Dan Ursuleanu a fost ”vocea” care ne capta atenția prin ”Exploratorii lumii de mâine”, emisiune ascultată cu interes de mii și mii de iubitori ai radio-ului. A colaborat cu mari actori ai teatrului, ca Mircea Albulescu, Victor Rebenciuc, Ion Caramitru, Marcel Iureș, Florian Pittiș, Ștefan Iordache ș.a. Și-a așternut îndrăzneala viselor în cărți, a promovat și a susținut talente, trăind pentru ideea de cultură, de cunoaștere, de educare. Dan Ursuleanu poate a fost un om mult prea discret, construind prin măestria cuvintelor lui, treptele solide pe care urcând s-au format mulți oameni... ”Vocea” a deschis ușile unei generații de ”exploratori” ai unei lumi pe care el a părăsit-o astăzi, lăsând pentru ”lumea de mâine”, cutezanța de a spera. Glasul i-a fost auzit pentru ultima oară, doar de Camelia, femeia care i-a stat alături până în ultima clipă... Se spune că moartea îi este dată omului pentru că în timpul vieții nu are vreme să viseze prea mult. Dan a visat, dar se pare că reveriile sunt mult mai multe decât a crezut el... Dumnezeu să-l odihnească!