vineri, 29 aprilie 2011

Decapitaţii


Îmi imaginez nişte animale mari, bălăngănindu-se nesigure, sângerând din ce în ce mai abundent... Cu picioare puternice, lovesc în ritmuri sacadate pământul, transformând mai apoi tropăitul nervos în paşi rari, tulburători. Par a nu dori să cadă, sprijinindu-se într-un echilibru precar, de pământul ce nu mai ascultă. Capetele zac aruncate pe ici pe colo, îngheţate în neputinţă. Aşa văd eu acum, instituţiile statului... Mastodonţi decapitaţi, în spasmele de dinaintea morţii. Iar printre ei, nişte oameni veseli şi zâmbitori, care-i privesc cu nonşalanţă. Merg pe biciclete, încalecă cai, sparg ouă de frunte, dansează cu ţigănci ori pur şi simplu se joacă cu mingea. Din instituţiile statului, ies la început oameni decapitaţi, apoi din ce în ce mai tăiaţi, până la umeri, până la brâu, până la genunghi, până la glezne. La apus de soare, ies doar pantofi! Dar şi aceştia sunt din ce în ce mai stâlciţi, mai ponosiţi, mai obosiţi. Frumuseţea crepusculară este la final întreruptă de tălpi deformate, care se târâie printre oamenii aceia veseli care merg pe biciclete, beau şampanie, dansează cu ţigănci...
Eu? Stau şi privesc... Perplexitatea îmi amorţeşte gândurile, lăsându-mi doar ochii să privească.

Un comentariu:

  1. ... ca si cum te scoli dimineata printre niste daramaturi, si te miri ca nu ai simtit nici un cutremur, ca nu ai auzit explozii de bombe, iar vecinii inca se amuza , incercand sa-si sparga ouale de frunte...

    Lumea de azi se gaseste intr-un razboi de alta natura, care distruge altfel,care omoara altfel, dar toate acestea sunt greu de perceput acolo unde domnii danseaza cu tiganci. Ba circul este chiar arma in acest razboi, (tittytainement). Pe domnii de la Bucuresci ii intereseaza conceptul de distrugere competitiva, cam cum il intereseaza pe un magar amarat o carte de filozofie, iar de institutii, de stat, pai, ce institutii, ce stat? Nu e de ajuns ca am intrat in U.E.?

    OK, asistam la un transfer de putere dinspre national inspre supranational, insa imi este groaza cand vad cum o elita saraca la minte , si cu suflet mic, aplauda decapitarea mastodontilor. Cam ca un bou de taran, care isi da vaca din curte, pentru niste promisiuni ! (OCTAV BIBERE)

    RăspundețiȘtergere