Cuvintele au rămas prinse de ramurile mici de brad risipite pe masa de Crăciun, noi luând în salon, doar tăcerea. Primele acorduri ale Imperialului au adus cu ele liniştea. S-au răspândit cu măreţie, aproape umilindu-ne, micşorându-ne, strivindu-ne. Le simţeam cum pun stăpânire pe sufletele noastre, înălţându-ne şi coborându-ne după regulile unui joc misterios, plin de armonie. Pianul, prin sunetele lui singulare, părea pierdut undeva, între ceruri... Lăsat la intervale scurte singur, el căuta cu disperare răspunsuri, striga, cerşea, plângea. Pianul eram eu, instrumentul cu optzeci şi opt de clape, albe şi negre, lovit de mii şi mii de senzaţii, de ispite, de neînţelegeri... Eram singur, într-o lume mare, care venea spre mine din toate părţile de-o dată, prinzându-mă între graniţele unui imperiu uriaş, populat de taine. Explicam lumii, într-un adagio un poco moso, cine sunt, ce sper şi chiar ce caut... Dar, descătuşam prin timida mea încercare, un păzitor, un Titan al armoniei, care-mi arăta prin inefabilul limbaj al sunetelor, că acolo, sus, există numai Dumnezeu... Împăratul tuturor lumilor, Stăpânitorul văzutelor şi nevăzutelor, Făuritorul tainelor... Şi-mi strecura, printre acorduri înalte, şoapte, devenind astfel judecătorul suferinţei mele, condamnându-mă să rămân, tot ceea ce fusesem şi până acum... O taină!...
Una chiar faţă de mine însumi, ca să nu mai vorbesc de ceilalţi... Dar oare, dacă n-aş fi o taină pentru mine, m-aş mai suporta? Unde m-ar duce saturaţia şi plictiseala de-a mă cunoaşte integral, fără nicio rezervă de imprevizibil?... Îmi joacă în minte cuvintele cunoaştere şi naştere; de fapt, cunoaştere vine de la cu naştere. Deci, pe măsură ce cunoaştem, ne tot naştem mereu... Distincţia faţă de a şti, ştire... De fapt, e vorba de o „proiecţie“ filologică din limba franceză, unde alăturarea naissance, naştere şi conaissance, cunoaştere chiar are o noimă: cunoaşterea ar fi o co-naştere, adică, o naştere împreună – în timp ce cunoaştem, ne naştem. Concomitent... Iarăşi am luat-o razna... Ajunge!
Fragment din romanul Chiriașul de la demisol
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu