vineri, 2 martie 2012

Un biet servitor


Acest joc este simţit de mulţi senzori umani. Unii spun că s-a accelerat timpul, alţii că trăiesc de parcă n-ar fi ei, unii se simt dislocaţi din propriile lor habitudini, fără a pricepe nimic. Oamenii se sperie, dar se şi obişnuiesc. Aminteşte-ţi te rog, de industria publicitară a lui Dracula. Tărâmul misterios în care ies aburi otrăvitori din pământ, vampiri înspăimântători, cruzimi fără limită, patronate de un personaj malefic, Dracula. Nimeni nu-i poate ţine piept. O singură slăbiciune se lasă întrezărită, pasiunea lui nebună pentru frumoasa Mina. Atât. Este singura fiinţă, pentru care acest monstros personaj stă legat de lumea noastră manifestată. Ea e regina din jocul de şah. Pentru ea se dă o luptă inegală, fiindcă acest personaj greşit numit Dracula, are puteri uriaşe în raport cu bieţii pământeni. Interesant este totuşi că nu a reuşit până acum să învingă. Dacă bine îţi aminteşti, el apare la anumite intervale de timp, încearcă, nu reuşeşte, dispare perioade lungi, pentru a reveni în căutarea aceleiaşi fiinţe, ce ia chipuri şi nume diferite. Te obosesc?
– Nu.
– Spui că Amedeo e nebun. Din păcate nu e, în cazul acesta, fiind preferabil să-i doreşti unui om aşa ceva. Amedeo este un biet servitor, o maşinărie umană care parcă şi-a pierdut la un pocher banal, sufletul. Dar o maşinărie extrem de periculoasă, fiindcă este întoarsă cu cheia, de o mână diabolică ce caută portretul Minei. Amedeo este nebănuit de puternic, atâta timp cât arcul maşinăriei este întors.

Fragment din romanul Ademenirea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu