Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate...Timpul, stăpânul de neînduplecat al vieților noastre, ne împarte clipă de clipă, existența. Un metronom fără odihnă, aduce și duce vieți și amintiri, amăgindu-ne cu iluzia că viața este continuă, nesfârșită, eternă... Însă, atunci când un prieten pleacă dincolo de această viață, îndoielile ne cuprind, lăsând loc dureroasei întrebări – de ce? Vremea a trecut, vremea a venit, cele vechi sunt mai vechi, cele noi ne uimesc, dar răspunsuri tot nu am găsit. De doi ani ne-a plecat un prieten. Cunoscutul om de radio, Dan Ursuleanu. Încet, profesiunea prin care s-a evidențiat cu atâta originalitate a trecut în registrul informațiilor, limpezind profilul unui om mult prea ascuns în spatele acestei nobile meserii. Vocea prin care ne-a ademenit spre ”lumea de mâine” (arhicunoscuta lui emisiune ”Exploratorii lumii de mâine”) a tăcut acum doi ani, pe 2 martie 2013, lăsând liniștea să-i contureze adevărata valoare. De doi ani a început timpul amintirilor, completat de o prietenie de peste trei zeci de ani, dezvăluind astfel misterele unui om deosebit. Ce nu am înțeles ori nu am știut despre Dan Ursuleanu, am aflat tardiv... Fiind alături de minunata lui soție Camelia Stănescu, care, trăindu-și cu demnitate singurătatea a deschis încet poarta spre sufletul lui Dan, am aflat ce se ascundea în spatele unui chip senin, al unei veselii molipsitoare sau al unui umor fin. Camelia, în liniștea zilelor văduvite de prezența lui Dan, a ordonat și a publicat versurile lui Dan Ursuleanu... Așa a apărut pentru noi Omul tăcerilor, Omul căutărilor, Omul tristeților... Așa am văzut rănile unui suflet sensibil, ars de nedreptăți, chinuit de urâțenia lumii, însetat de valoare și de frumos. Cartea, Sustrageri de la asemănare va fi lansată în toamna acestui an, la târgul internațional de carte Gaudeamus, trezită fiind în memoria noastră de un inedit act de cultură, susținut de Marcel Iureș și de Mircea Florian. Poeziile lui Dan Ursuleanu vor surprinde prin mlădierea căutărilor răsucite pe teme profunde, prin jocul cuvintelor, prin refuzul ”asemănării”, dezvăluind astfel, nevoia lui Dan Ursuleanu de autenticitate, de unicitate, de individualitate, componentele clare ale valorilor. La doi ani de la plecarea sa spre ”lumea de mâine”, prin sublima dăruire a Cameliei Stănescu, gândurile unui mare călător printre cuvinte vor ajunge la toți cei care mai au nevoie de frumos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu